Un alt fel de scrisoare. :)

Dragul meu,

Stiu ca poate parea neasteptat, dar da, aceasta este o scrisoare catre tine. O scrisoare catre tine, draga 2011, care tocmai te-ai decis sa ne parasesti acum cateva zile. Esti surprins sau nu-ti pasa, habar nu am, si sincer, nici pe mine nu prea ma intereseaza ceea ce vrei sau ce crezi. Voiam doar sa-ti multumesc, sa-ti multumesc din mai multe puncte de vedere pe care le voi insirui in randurile care urmeaza, cu punct si de la capat, la fel ca in clasa a3a, dar sa te si critic, pentru ca recunosc ca ai avut momente in care efectiv m-ai calcat pe bataturi extrem de rau. Asadar incepem. Voi incerca sa fiu cat mai scurta si mai la obiect posibil.

Draga 2011, iti multumesc pentru ca m-ai facut o persoana mai puternica si mai curajoasa. Iti multumesc ca m-ai ajutat sa imi infrunt fricile, si ca m-ai indemnat sa ma pun pe picioare cand credeam ca nu mai am nici un fel de baza solida sub talpile mele masura 35. Te iubesc pentru ca m-ai transformat intr-un fel de super-pitic, si ca mi-ai pus alaturi atatea persoane care sa ma ajute sa trec prin asta. M-ai invatat ca sanatatea este cel mai de pret lucru existent, si cum nu am valorificat-o suficient pana in prezent. Acum ca ai trecut stiu ca am puterea sa infrunt si sa ma vindec de orice. Iti multumesc pentru ca imi tii in permanenta langa mine parintii, ca le dai rabdarea sa ma suporte mereu, cu un zambet in coltul gurii indiferent de prostiile pe care le fac sau de tampeniile pe care le spun, si pentru ca mi-ai mai tinut bunicii in viata inca un an, asa cum te-am rugat.

Dragul meu, iti mai multumesc pentru prieteniile si experientele pe care le-am legat pe parcursul tau. Iti multumesc pentru increderea, prietenia si rabdarea cu care m-a suportat Ana pe toata durata ta, de fiecare data cand am profitat de ea ca ultima rautacioasa. Iti multumesc pentru ca mi-ai consolidat prietenia cu Maria dupa atata timp, si ca pot spune acum ca e Capitanul meu de suflet. Iti mai multumesc pentru ca ai tinut-o pe Iulia in permanenta langa mine, in timp ce incercam sa o ajut asa cum am stiut eu mai bine, si ca mi-ai mentinut vie prietenia cu Alex, desi e la mii de kilometrii distanta de mine. Iti mai multumesc ca mi-ai oferit prietenii noi si puternice in persoanele Ilincai, Denisei, Andreei, sau ca mi le-ai intarit pe cele ale Codrutei, Anei si Ioanei, si ca mi-ai aratat ca exista persoane pe care te poti baza in permanenta fara sa iti fie teama de ce ar putea spune, sau cum ar putea sa te faca sa te simti. Mai mult, iti zambesc pentru increderea pe care am capatat-o in Ovidiu, si sa iti multumesc ca m-ai lasat sa il stresez atat de mult in ultimele luni.

Tot tu draga 2011, m-ai invatat sa repronunt cuvintele „Te iubesc”, si iti multumesc pentru asta si pentru faptul ca l-ai adus pe Giulio in viata mea.

Ca sa nu mai zic, dragul meu, iti multumesc din nou, negru pe alb, pentru ca mi-ai reinodat prietenia cu Andrei, exact la momentul potrivit si in modul potrivit, cand tanjeam dupa cineva care sa-mi fie aproape.

2012, imi vreau prietenia cu Cata inapoi, altfel jar mananci.

Stiu ca poate parea ciudat pentru majoritatea dintre voi, dar simteam enorm nevoia sa fac asta, sa scriu aceste randuri, ca o retrospectiva a anului trecut. Multumesc din nou, 2011 pentru tot ceea ce ai facut in ceea ce ma priveste. Cat despre tine, 2012, sincer, chiar vreau sa vad de ce esti in stare.
La multi ani! :)