Google generation

Internet Explorer -> Google.ro -> Google translate -> traducere engleza – romana -> cuvantul “nunta” -> translate -> rezultat: “Copilul de aur”” Incercati. Va asigur ca vor urma trei reactii cat se poate de previzibile. Unu: te vei uita ca idiotul sau idioata (depinde de gen) la monitor, fara sa-ti vina sa crezi ca ceea ce vezi chiar a aparut de fapt pe ecran, nu ca ti se pare. Doi: te va bufni un ras isteric ce poate dura de la 1 pana la 5 minute, in functie de persoana, si trei, inevitabil, vei incepe sa trimiti minunea in stanga si in dreapta pentru a nu rade de unul singur, sau sa o pui la status, din nou, dupa persoana. Asa am facut si eu, desigur. Prima persoana, a doua, a treia, a patra, pana cand, a cincea persoana, dupa criza de ras initiala, a infipt de fapt cutitul in rana, pana la os: “Stii, Simo? Gluma-i gluma, dar iti dai seama cat de tragic trebuie sa fie asta daca pana si Google translate a ajuns sa asocieze nuntile noastre cu Copilul de Aur?” Am inceput din nou sa radem, dar, asa cum era de asteptat, dupa amuzamentul de rigoare mi-am dat seama ca Andreea chiar avea dreptate. Oare chiar am atins stadiul acela de incultura si ce lipsa de traditie incat sa ajunga pana si un traducator automat de pe Internet sa ne trimita la Copilul de AUR :)) in momentul in care tastam cuvantul “nunta”? Daca eu una pana acum mai aveam speranta, mai credeam intr-o muzica mai buna, acum pot spune cu mana pe inima ca tocmai mi-a disparut si ultimul dram de incredere in ceea ce se voia a fi o lume predominant ascultatoare de muzica relativ ok. Si stiti ce e cel mai trist? Ca eu nici macar nu stiu cum arata idolul asta al meu… :))

P.s: imi cer scuzele de rigoare daca in cazul unora dintre voi Google se va dovedi anti - manelist si nu va traduce cuvantul, dar va asigur ca faza este 100% adevarata, fara nici un fel de trucaj. :)